Tezaure descoperite în România

Welcome to my world. Enjoy!
  Lista tezaurelor descoperite în România 

               Tezaur funerar roman (Mormântul de la Neptun, judeţul Constanţa  Descoperit în anul 1972, la 2 kilometri de Mangalia (anticul Callatis). Într-un sarcofag sigilat se afla scheletul unei  nobile cu un bogat  inventar, printre care obiecte din sticlă, lemn şi  os, încălţăminte, oglinzi din bronz, resturile unui  instrument muzical din lemn şi diadema de aur.
               Muzeul de Istorie Constanţa .Tezaur funerar roman din Constanţa (anticul Tomis)  Descoperit în 1986 în necropola  tomitană. Conţine peste 60 de obiecte d  podoabă de aur. Muzeul de  Istorie Constanţa .  Cercei elenistici de aur  secolul al II-lea î. Hr. Descoperiţi la   Mangalia, judeţul Constanţa . Se află la Muzeul de  Istorie Constanţa .  Tezaurul de la Galeşu,Poarta  Albă, judeţul Constanţa . Descoperit în  1951, este compus din două  manşoane din aur tronconice, probabil diademe. Datare – prima vârstă a fierului, anul 500 î.Hr. Muzeul Naţional de  Istorie Bucureşti.  Crucea de aur – Histria, judeţul Constanţa  Artă romano-bizantină, secolul al VI-lea d.Hr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti  Cruce, comuna Jijia, judeţul  Tulcea. Descoperită  în 1950 în fosta cetate  romano-bizantină Dinogetia, în  straturile aparţinând secolului al X-lea d.Hr. Muzeul Naţional de Istorie  Bucureşti Inel din aur, descoperit în 1954 în cetatea  Dinogetia împreună cu alte  trei inele de aur. Artă bizantină din secolul al  XI-lea d.Hr. Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti   Tezaurul de la Pietroasa, Buzău , cunoscut şi sub numele ”Cloşca cu puii de aur”. A fost descoperit în  1837. Iniţial, depozitul a avut 22 de  obiecte, dintre care  autorităţile au recuperat doar  12, în greutate de circa 19 kilograme. Tezaurul este  format din vase şi  podoabe de lux  lucrate în epoci diferite, dar  apropiate. Au aparţinut, probabil, unei căpetenii ”barbare” de  origine germanică din secolul al V-lea, respectiv  Athanaric, regele vizigoţilor. Faimoasa comoară a avut parte, de l  descoperire, de numeroase ”aventuri”, fiind descompletată, distrusă, recuperată, furată şi parţial distrusă în 1875, salvată de la incendiu în 1876, restaurată la Berlin,  plecată la Moscova  între 1917 – 1956. Muzeul  Naţional de Istorie Bucureşti   Diadema princiară getică de la  Buneşti, judeţul  Vaslui.  Descoperită în cetatea geto-dacă de aici în 1984.  Bijuteria, fără  echivalent în România, este,  probabil, un obiect de  import. Secolele  IV-II î.Hr. Muzeul Naţional de  Istorie Bucureşti.  Diadema hunică de la Gherăseni,  judeţul  Buzău . O altă diademă  asemănătoare a fost descoperită şi la Buhăieni, judeţul Iaşi . Ambele sunt date în primul sfert al veacului al V-lea d.Hr. Muzeul Judeţan Buzau Tezaurul de la Brad, judeţul Bacău  La Brad s-a descoperit în 1982  un important tezaur de obiecte din os,  cupru, dar şi două mici discuri  din aur. Discurile  sunt cele mai vechi  obiecte din aur, au fost făurite cu 7 mii de ani în urmă şi aparţin Culturii Cucuteni A. Muzeul din  Roman        Tezaurul de la Băiceni, comuna  Cucuteni, judeţul  Iaşi .A fost descoperit întâmplător în 1959. Artă  traco-getică din secolul al   IV-lea î.Hr. Muzeului Naţional  de Istorie Bucureşti  Tezaurul de la Stânceşti, judeţul Botoşani.  Descoperit într-o aşezare getică în timpul unor  excavaţii în 1960, este  datat în secolul al V-lea î.Hr. Muzeul Naţional de  Istorie Bucureşti  Tezaurul de la Rădeni, judeţul  Neamţ.  În 1966 s-au descoperit 3 ceşti  cu toarte, din aur, unice pe  teritoriul  României. Secolul V î.Hr. Muzeul din Neamţ.  Tezaurul de la Ţufalău, comuna Boroşneul Mare, judeţul Covasna.  Descoperit în 1840, tezaurul era  depus într-un vas  de ceramică şi avea  greutatea de 3 kilograme. Alcătuit din aproxiamtiv 300 de obiecte şi  podoabe, a fost ulterior risipit  sau pierdut, doar o mică parte fiind   salvată. În mod deosebit se  remarcă toporul din aur. Secolul al VIII-lea î.Hr. Se află la Muzeul de Istorie din Viena. Brăţara de la Pipea, comuna Nadeş, judeţul  Mureş. A fost făurităm  în  secolul al V-lea î.Hr. Se află  la Muzeul Naţional din Budapesta.  Brăţara de aur de la Vlad, judeţul Braşov . Se află la Muzeul de Istorie din  Viena. Încă două brăţări asemănătoare, găsite tot în Transilvania, se alfă la Muzeul  Naţional din Budapesta. Coiful getic de aur de la Poiana-Coţofeneşti, judeţul Prahova in  Descoperit întâmplător în 1928, este un coif de ceremonie de tip getic bogat decorat prin ciocănire. Secolul al IV-lea î.Hr. Se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Cercel de aur, Buzău . Este artă romano-bizantină din secolele IV—V. Se află în colecţiile muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Tezaurul fuenerar de la  Hârşova, judeţul Tulcea.   Descoperit în necropola romană de la Hârşova (anticul Carsium) în 1987. Cuprinde fibule şi aplice de aur ce aparţin unui ofiţer roman de rang  înalt şi familiei sale – secolul al Iv-lea d.Hr. Se află în Muzeul de  Istorie Constanţa .  Pandativ – Gumelniţa, judeţul Călăraşi. Mileniul III î.Hr. Se află la  Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.  Tezaurul de al Turnu Măgurele, judeţul Teleorman   Este un ansamblu de piese descoperite în 1880. Secolul al V-lea. Se află  la Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Tezaurul de la Perşinari, judeţul Dâmboviţa. Descoperit  în 1954, cuprinde11 pumnale şi un fragmen de spadă de tip micenian. Epoca de mijloc a  bronzului – secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Diadema de nuntă de la Goranu judeţul Vâlcea,a  fost descoperită în 1980. Este o piesă de import din vestul europei – secolul al XII-lea. Se află  în colecţiile muzeului  Naţional de Istorie  Bucureşti. Podoabele de la Curtea de Argeş. În 1926 a fost descoperit, în  interiorul bisericii  Sf. Nicolae Domensc, un mormânt voievodat intact, nejefuit dealungul timpului. Atribuit lui Vladislav Vlaicu (voievod între 1364-1366), mormântul păstra părţi din  veşmântul cu care fusese  îngropat. Cel mai frumos obiect este paftaua de  aur a centurii. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Tezaurul de la Şmig, comuna Aţel, judeţul Sibiu . Aparţine epocii bronzului (secolul al XV-lea î.Hr.). Unele piese sunt păstrate la muzeul din Cluj-Napoca , altele la Muzeul  Naţional din Bucureşti şi o parte la Muzeul de istorie din Budapesta.   Brăţară de aur descoperită  într-un loc  necunoscut din Transilvania. Epoca de muijloc a bronzului, aproxiamtiv secolul al XVI-lea. Se păstrează la  Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca Tezaurul de la Moigrad, judeţul Sălaj. Descoperit înainte de 1912, se compune din aptru piese, din care una este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit la  noi în ţară . Această piesă este realizată prin  ciocănire şi decupare din aur nativ. Priam  jumătate a mileniului al IV-lea  î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Tezaurul de la Sărăcsău judeţul Satu Mare.Tezaur bogat din secolele  X– VII î.Hr. este împrăştiat pe la mai   multe muzee. Aici o piesă de la  Muzeul de Istorie din Budapesta.Diademele de la Sărmăşag, judeţul Sălaj. Descoperite în 19000, sunt 4 diademe şi alte 3 mici artefacte. Epoca de  mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea î.Hr. Muzeul de Istorie  Cluj-Napoca .     Tezaurul din primul mormânt princiar de al Apahida, judeţul Cluj, zis al  lui ”Omharus”. Descoperit în 1989. S-au găsit podoabe de veşmânt şi harnaşament ce au aparţinut probabil unui important persoanj de neam  germanic-gepid. A doua jumătate a secolului al V-lea d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.  Tezaurul de la Velţ, judeţul Sibiu .     Descoperit în 1905, într-un  mormânt. Obiectele au aparţinut, probabil,  unei căpetenii germanice. Secolul al V-lea d.Hr. Muzeului Naţional de  Istorie Bucureşti. Brăţările dacice de aur.    Descoperite în zona  Sarmisegetuza Regia (Grădişte Muncelului, judeţul  Hunedoara) prin braconaj arheologic, în anii 200 – 2001, în doua locuri diferite şi comercializate  ilegal. Statul româna a recuperat până în  ianuarie 2008, 9 dinn cele 15  brăţări descoperite.Aparţin epocii dacice clasice, secolele I î.Hr. – I d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.    Tezaurul de la Săcuieni, judeţul Bihor.  Descoperit în 1927, cuprindea atunci 8 falere de  aur, dintre care au ajuns la noi doar 3 şi jumătate. Secolul al X-lea  î.Hr. Muzeului Naţional  de Istorie Bucureşti.     Tezaurul de la Grăniceni, judeţul Arad . Descoperit înainte de 1909, este compus din 3 falere mari din aur din secolul al  VIII-lea î.Hr.   Plăcuţele votive de la Geogiu-Băi, judeţul  Hunedoara. Descoperite în 1986   în complexul termal antic, cele 8 plăcuţe sunt  dedicate unor zeităţi  protectoare şi tămăduitoare ale apelor. Secolele II-III d.Hr. Muzeul din Deva   Tezaurul de la Pecica-Rovine,  judeţul Arad .Descoperit în 1938 este compus  din 48 de conuri din tablă de aur, găurite  pentru a fi înşirate pe un  şnur, şi o mică  faleră – secolul al VII-lea  î.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.     Tezaurele de kosoni – Grădiştea Muncelului,  judeţul hunedoara.    Între anii1992-2001 braconierii  arheologici au jefuit mai multe tezaurede monedă de aur de tip koson, cunoscute doar pe  teritoriul  Transilvaniei, din zona munţilor Orăştiei. Imită  denarii romani  republicani emişi de Brutus, dar  cu adaosul ”Koson”. Probabil că aceste  monede au fost bătute de un suveran dac, dar în  condiţii încă neelucidate. Secolul I î.Hr. Se  găsesc în diverse  muzee, colecţi particulare şi bănci.    Tezaurul de la Ostrovul Mare, judeţul Mehedinţi.  Descoperit în 1921, este forma din 33 de falere, 10  inele şi 3 brăţări. Epoca de mijloc a bronzului – secolul al XVI-lea. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti.      Tezaurul de la Hinova, judeţul  Mehedinţi. A fost descoperit în 1976, are o greutate de 5  kilograme şi e compus dintr-un număr mare de obiecte de podoabă. Secolu al VIII-lea î.Hr. Muzeului  Naţional de Istorie Bucureşti.

     Tezaurul al II-lea  de la Apahida, judeţul Cluj.Descoperit în două etape,  între 1968-1969,  într-un mormânt al unei prinţese gepide. Conţine podoabe de veşmânt,  aplice de harnaşament,  veselă de sticlă decorată cu  foi de aur. Secolul -V-d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti Tezaurul de la Someşeni, judeţul Cluj. Descoperit în 1956-1957, este  tezaurul funerar al  unei prinţese gepide  creştine. Bijuteriile erau  produse în Imperiul Roman, special, probabil pentru a le oferi conducătorilor  germanici. A doua  jumătate a  secolului al -V-lea d.Hr. Muzeului Naţional de Istorie  Bucureşti. Inel de aur – Turda, judeţul Cluj. A fost descoperit în 1996 în   mormântul unei prinţese gepide, în  interiorul castrului roman  Potaissa. Secolul V d.Hr. Muzeului de Istorie Turda.  Lingou roman de aur –Feldioara, judeţul Braşov . A fost descoperit în  1880, are o greutate de 393,2  grame şi este datat  între anii 379-380  d.Hr., după una din ştampile,  ce reprezintă 3 împăraţi  romani. Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti. Tezaurul de la Biia, judeţulAlba. Descoperită în 1845, este o cană ritualică şi o  brăţară din secolul al  VII-lea î.Hr. O piesă se aflăla Muzeului Naţional  de Istorie Bucureşti,  iar alta la Tezaurul de la Fitireaz, judeţul  Arad .  A fost descoperit în  secolul al XIX-lea şi este  format din 16 brăţări de aur cu capetele terminate în spirale. Secolul al  VII-lea î.Hr.

     Tezaurul d ela Sânnicolau  Mare, judeţul Timiş Descoperit în 1799, este cel mai  bogat tezaur  descoperit pe teritoriul    României. Format din 23 de vase, cântăreşte  aproape 10 kilograme..     Studiile recente arată că vasele ar fi fost  eralizate de atelierul unui meşter persan de tradiţie sassanidă, comandate fiind de nişte conducători  protobulgari care stăpâneau  asupra Banatului în  veacul al X-lead.Hr.     Obiecte se află la Muzeul din  Viena.    Tezaurele de la Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj.    Tezarul 1, descoperit în 1797. Cuprinde un faimo colier cu  pandative  simbolice, 13 medalii romane transformate în  medalioane şi alte obiecte. Se află la Muzeul din Viena.    Tezaurul 2, descoperit în 1889, cuprinde 10 perechi de fibule de argint  aurit, 3 vase de aur semisferice,  2 brăţări şi alte fragmente datate la  începutul secolului al V-lead.Hr. Se află la Muzeul din Budapesta.


 Interesant, nu??? Istoria tezaurului romanesc este foarte "complicata", incluzind interese diverse...Inca nu este elucidat, cu toate eforturile depuse...Mister...

Ancient Greenland gene map has a surprise Reuters

Welcome to my world. Enjoy!

Ancient Greenland gene map has a surprise

Reuters – An artist's impression shows "Inuk" who is believed to have lived among the Saqqaq people, …

By Maggie Fox, Health and Science Editor Maggie Fox, Health And Science Editor – Wed Feb 10, 4:44 pm ET

WASHINGTON (Reuters) – Scientists have sequenced the DNA from four frozen hairs of a Greenlander who died 4,000 years ago in a study they say takes genetic technology into several new realms. Surprisingly, the long-dead man appears to have originated in Siberia and is unrelated to modern Greenlanders, Morten Rasmussen of the University of Copenhagen and colleagues found. "This provides evidence for a migration from Siberia into the New World some 5,500 years ago, independent of that giving rise to the modern Native Americans and Inuit," the researchers wrote in Thursday's issue of the journal Nature. Not only can the findings help transform the study of archeology, but they can help answer questions about the origins of modern populations and disease, they said. "Such studies have the potential to reconstruct not only our genetic and geographical origins, but also what our ancestors looked like," David Lambert and Leon Huynen of Griffith University in Queensland, Australia, wrote in a commentary. The DNA gives strong hints about the man, nicknamed Inuk. "Brown eyes, brown skin, he had shovel-form front teeth," Eske Willerslev, who oversaw the study, told a telephone briefing. Such teeth are characteristic of East Asian and Native American populations. He had the genes for early hair loss, too. "Because we found quite a lot of hair from this guy, we presume he actually died quite young," Willerslev said. The man lived among the Saqqaq people, the earliest known culture in southern Greenland that lasted from around 2500 BC until about 800 BC. Scientists have disagreed on who these people were -- whether they descended from the peoples who crossed the Bering Strait 30,000 to 40,000 years ago to settle the New World or whether they were more recent immigrants. Willerslev's team pulled DNA from hairs found in a frozen Saqqaq site and sequenced it just as they would a modern person's full genome, looking for characteristic mutations. "Recent advances in DNA sequencing technologies have initiated an era of personal genomics," the researchers wrote. "The sequencing project described here is a direct test of the extent to which ancient genomics can contribute knowledge about now-extinct cultures," they added. The DNA links Inuk to modern-day Arctic residents of Siberia. He had almost none of the mutations seen in Indians living in Central and South America. "We have an increasingly powerful forensic tool with which to 'reconstruct' extinct humans and the demographics of populations," Lambert and Huynen wrote. A year ago scientists sequenced the genome of a Neanderthal -- early humans who went extinct 30,000 years ago -- and other groups have sequenced DNA from dried-out mammoth hair.
(Editing by Cynthia Osterman)

Venice carnival

Welcome to my world. Enjoy!                         
A very close friend of mine, who
lives in Venice, Italy, has just sent me
some nice and funny photos
of 2010's Carnival...
Enjoy!