Testamentul Politic al lui Mihai Eminescu!!!

Welcome to my world. Enjoy!

                                                                                    Testamentul Politic al lui Mihai Eminescu

"Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-si legiui trebuintele si tranzactiunile ce rezulta neaparat din acele trebuinte, reciprocitatea relatiunilor sale: �ntr-un cuv�nt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede dec�t din el �nsusi; conditiunea de viata a unei legi, garantia stabilitatii sale e ca ea sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor acelui popor; legislatiunea trebui pusa �n aplicarea celei mai �naintate idei de drept, pusa �n raport cu trebuintele poporului, astfel �nc�t
explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sa nu contrazica spiritul acestora.
Industria trebuie sa fie a natiunii aceleia si pazita de concurenta iar purtatorul ei, comertul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hraneste pe industrias si �mbraca pe agricultor, trebuie, de asemenea, sa fie �n m�inile aceleiasi natiuni. Stiintele, afara de ceea ce e domeniu public, trebui sa prezinte lucruri proprii natiunii, prin care ea sa fi contribuit la luminarea si �naintarea omenirii; artele si literatura frumoasa (beletristica n.n.) trebui sa fie oglinzi de aur ale realitatii �n care se misca poporul, o coarda noua, originala, potrivita pentru binele cel mare al lumii". "Peste noapte si prin surprindere" , "am admis legiuiri straine", "legi straine �n toata puterea cuv�ntului, care substituie, pretutindenea si pururea, �n locul notiunilor natie, tara, rom�n, notiunea om, cetatean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau Galitia?"."Ei, bine, nu le-am admis pentru rom�n, cu interesele caruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau si care stiu a se folosi de d�nsele. Am creat o atmosfera publica pentru plante exotice, de care (din cauza carora n.n.) planta autohtona moare. Azi avem cele mai �naintate institutii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice frantuzesti, consilii judetene si comunale. Stam mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rau, caci institutiile noi nu se potriveau (si nu se potrivesc n.n.) cu starea noastra de cultura, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, �nc�t trebuie sa le sleim pe acestea pentru a �ntretine aparatul costisitor si netrebnic al statului modern".
E �ntr-adevar ciudat de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru si a carui ratiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romana, cum, din chiar senin si �ntr-o singura noapte, erige teoria de om si om teorie absoluta de stat si face din banul international si din posesiunea acestuia singura masuratoare pentru a deosebi �nr�urirea unui om de a celuilalt �n viata statului. Nici (nu n.n.) e lesne de �nteles cum un popor de plugari, ba �nca unul care s-a lasat de pastorie de ieri-alaltaieri si s-a apucat de plug �nainte de abia (cu n.n.) cincizeci de ani, putea sa se creada �ndestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizatie si institutii pe care tarile apusene, bogate prin industrie si printr-o dezvoltare economica de sute de ani, abia le pot plati. Cea mai superficiala socoteala din lume ar dovedi, �ndestul, ca puterea productiva a natiei rom�nesti n-a crescut, n-a putut sa creasca �n raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizatie straina, introduse cu gramada �n tara noastra.
�nzecitu-s-au si �nsutitu-s-au oare averea rom�nului si veniturile lui pentru a plati institutiile de o suta de ori mai scumpe? Desigur ca nu. Clasele productive au dat �ndarat; proprietarii mari si taranii au saracit; industria de casa si mestesugurile s-au stins cu desav�rsire - iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuserii, oamenii ce �ncurca doua buchi pe h�rtie si aspira a deveni deputati si ministri, advocatii, s-au �nmultit cu asupra de masura, dau tonul, conduc opinia publica, fericesc natia �n fiecare zi, pe h�rtie".
"Astfel, statul rom�n nu mai este un produs al geniului rasei rom�ne, ci un text frantuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l �ntelege si nu-l va �ntelege niciodata". "Peste tot aceeasi idee: sa dau strainilor ce-mi cer; c�t pentru rom�ni, putin �mi pasa!". "Constitutia noastra, pun�nd greutatea pe o clasa de mijloc, parte straina, parte neexistenta, a dat loc la o declasare generala din cele mai dezastruase. Nu mai exista o alta deosebire �ntre oameni, dec�t cea pe care o stabileste banul, oricum ar fi c�stigat".
"Un sistem reprezentativ, �ntins ca o retea asupra �ntregii tari, influentat �nsa, �ntotdeauna, �n mod absolut, de guvernul central, si-a format �n fiecare particica organele sale, sub forma de consilii judetene, consilii comunale, consilii de instructiune, consilii de sus si de jos, care nici nu stiu ce sa consilieze, nici nu au ce reprezenta (reprezinta n.n.) dec�t pe persoanele din care sunt compuse".
Astfel, teoria de om si om, o teorie curat filantropica si un rezultat al compatimirii ce omul o are nu numai pentru semenul sau, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erij�ndu-se �n teorie de stat, caci preface tara mostenita, aparata cu varsare de s�nge si cu privatiuni, �ntr-o mlastina pentru scurgerea elementelor nesanatoase din alte tari - introduc�nd �ntr-un stat eminamente national un sistem de institutii cosmopolite" .
Urmare aplicarii ei vom "avea de-acum �nainte dominatia banului international, o domnie straina, impusa de straini; libertatea de munca si tranzactiuni; teoria de lupta pe picior �n aparenta egal, �n realitate inegal. Si, �n aceasta lupta, nu �nvinge cine-i tare, nobil, sau eroic; �nvinge cel pentru care orice mijloc de c�stig e bun, cel fara scrupul fata de concetatenii sai, cel pentru care orice aparare a muncii e o piedica pe care va tinde a o rasturna, pe cale legiuita sau pe cale piezisa".
Urmare ei, "capitalul, care ar trebui sa fie si sa ram�na ceea ce este prin natura lui, adica un rezultat al muncii si, totodata, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuala, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatarii publicului prin �ntreprinderi hazardate si fara trainicie, a jocului de bursa, a minciunii. Elemente economice nesanatoase, uzurari si jucatori la bursa, cavaleri de industrie si �ntreprinzatori sarlatani, se urca, cu repejune, �n clasele superioare ale societatii omenesti, �n locurile care, �nainte, erau rezervate nasterii ilustre, averii seculare, inteligentei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept si mai statornic.Peste tot credintele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m�na-n m�na cu saracia claselor lucratoare, ameninta toata cladirea mareata a civilizatiei crestine. Shakespeare cedeaza bufoneriilor si dramelor de incest si adulteriu, cancanul alunga pe Beethoven, ideile mari asfintesc, zeii mor"."Mita e-n stare sa patrunza orisiunde �n tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei v�nd s�ngele si averea unei generatii"." Oameni care au comis crime grave ram�n somitati, se plimba pe strade, ocupa functiuni �nalte, �n loc de a-si petrece viata la puscarie". "Ne multumim daca actele guvernantilor de azi nu sunt de-a dreptul de �nalta tradare, abstractie fac�nd de toate celelalte defecte ale lor, precum marginirea intelectuala, slabiciunea de caracter, lipsa unui adevarat si autentic sentiment patriotic"." Tradatorii devin oameni mari si respectati, b�rfitorii de cafenele - literatori, ignorantii si prostii - administratori ai statului rom�n.
Si, �ntruc�t, "se-�ntelege - de la sine n.n. - ca �n judecarea diferitelor partide politice trebuie sa deosebim pe cele sincer politice de cele pretinse sau pretextate politice", suntem datori sa spunem ca, "partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale" - care, "pastr�nd numai coaja legilor si goala aparenta, calca fagaduielile facute natiei �n ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandantilor lor si trec, totusi, drept reprezentanti ai vointei legale si sincere a tarii". �n cadrul lor, "organizarea nu �nseamna dec�t disciplina oarba a unei societati de esploatatie sub comunii sefi de banda. Cauza acestei organizari stricte e interesul banesc, nu comunitatea de idei, organizare egala cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscarie". Singura deosebire �ntre ele "este foarte mica si e �ntemeiata pe o cultura individuala mai mult sau mai putin �ngrijita. Fiecare se reprezenteaza mai mult pe sine dec�t - pe n.n. - o clasa sociala oarecare, si lucrul principal e forma, mai mult sau mai putin corecta, �n care cineva cauta a face plauzibile asa-numitele sale principii".
Pretutindeni, in administratie, in functii, in universitati la Academie [...] nu intalnim decat [...] fizionomii nespecializate [...] care trateaza cu o egala suficienta toate ramurile administratiei publice. [...]
Poporul a pierdut de mult increderea ca lucrurile se pot schimba in bine si duce nepasator greul unei vieti fara bucurie si fara tihna. [...]Raul esential care ameninta vitalitatea poporului nostru este demagogia [...] [Votul] in tara si in Parlament nu mai este decat manipulul unor ambitii personale, al unor apetituri pe cat de nesatioase, pe atat de vrednice de condamnat. Gresalele in politica sunt crime, caci in urma lor sufera milioane de oameni nevinovati, se-mpiedica dezvoltarea unei tari intregi si se-mpiedica, pentru zeci de ani inainte, viitorul ei."